Ținta zilnică de 10.000 de pași, promovată intens de dispozitivele de monitorizare a activității fizice, nu are la bază dovezi științifice solide. Aceasta a apărut inițial ca o strategie de marketing a companiei japoneze Yamasa, în contextul Jocurilor Olimpice din Tokyo din 1964, prin promovarea pedometrului „Manpo-kei” – tradus literalmente „contor de 10.000 de pași”.

Un nou studiu de amploare, care a analizat datele a 57 de cercetări și a urmărit peste 160.000 de persoane timp de 20 de ani, schimbă însă această paradigmă. Conform concluziilor, doar 7.000 de pași pe zi reduc riscul de moarte prematură cu 47% comparativ cu persoanele care fac doar 2.000 de pași. Chiar și creșterile modeste, precum trecerea de la 2.000 la 4.000 de pași, oferă un beneficiu semnificativ – o reducere cu 36% a riscului de deces prematur.

Cercetarea mai arată că efectele benefice se plafonează în jurul valorii de 12.000 de pași, iar după 15.000 de pași pe zi, rata de abandon crește semnificativ. Vârsta influențează, de asemenea, nivelul optim de activitate: persoanele peste 60 de ani obțin cele mai mari beneficii la 6.000–8.000 de pași pe zi, în timp ce tinerii sub 60 de ani au nevoie de 8.000–10.000 pentru același nivel de protecție.

Un alt aspect important este că 80% dintre pașii zilnici nu provin din exerciții fizice programate, ci din activitățile cotidiene – mers prin casă, gospodărie sau drumuri scurte. Astfel, menținerea unui stil de viață activ nu presupune neapărat antrenamente intense, ci mai degrabă mișcări scurte și frecvente, ușor de integrat în rutina zilnică.

Pentru vârstnici sau persoane cu probleme de sănătate, pragul de 7.000 de pași este realist, accesibil și, cel mai important, eficient în prevenirea bolilor și prelungirea vieții.