UE vrea să cumpere la comun muniție în valoare de 1 miliard EURO pentru Ucraina

Share

Uniunea Europeană vrea să cumpere la comun muniții în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina. Inițiativa ar urma să fie aprobată într-un summit la finalul lunii martie.

Într-un nou plan de sprijin militar pentru Ucraina, Uniunea Europeană va propune ca 1 miliard de euro să fie dedicat achiziției comune de muniție, în special obuze de artilerie de 155 mm.

Miliardul de euro ar urma să fie strâns din contribuții ale guvernelor UE, independente de contribuțiile la bugetul Facilității europene pentru pace.

Din bugetul Facilității sunt rambursate fonduri țărilor care exportă arme în Ucraina. Facilitatea pentru pace a decontat până acum 3,6 miliarde euro în ajutor militar acordat Kiev.

Este pentru prima dată când UE pune accent clar pe nevoile armatei Ucrainei, muniție pentru artilerie fiind considerată esențialî ăn condițiile în care forțele ucrainene sunt blocate în bătălii de uzură, în special pe frontul de est, mai ales în Bakhmut.

UE face eforturi să crească capacitățile de producție ale industriei europene de armament

Propunerea Comisiei Europene a fost elaborată în colaborare cu serviciul diplomatic al blocului și cu Agenția Europeană de Apărare.

Documentul spunea că ajutorul extraordinar de miliard de euro ar trebui să se concentreze pe muniție – „în special 155 mm” – de îndată ce suplimentarea de 2 miliarde de euro a Facilității europene pentru pace (aprobată de statele membre în decembrie 2022) devine „operațională”.

Până în prezent, necesitățile de cheltuieli au fost definite vag, dar UE pune acum un mare accent pe muniția de artilerie – în condițiile în care forțele ucrainene sunt blocate în lupte de uzură cu rușii în est, în jurul unor orașe precum Bakhmut.

Documentul UE prevede, de asemenea, creșterea producției industriale europene, care se străduiește să producă muniție la ritmul cerut de război.

Propunerea menționează „o rată favorabilă de rambursare, de exemplu până la 90% … având în vedere urgența extremă și epuizarea stocurilor statelor membre”.

Când rata de rambursare a scăzut sub 50%, anul trecut, acest lucru a creat probleme pentru unele țări UE, în special pentru Polonia, unul dintre cei mai mari donatori de arme ai UE pentru Ucraina.

25 de state UE plus Norvegia aprobă achiziția comună

Propunerea de finanțare oferă și o posibilă soluție – este introdus în premieră conceptul de „contribuții financiare voluntare” – ca și țări precum Austria (care și-a proclamat neutralitatea față de război, deci nu contribuie la efortul de război) sau Ungaria (care a trimis ajutoare în Ucraina, nu și armament) să ajute direct armata Ucrainei.

În ceea ce privește achizițiile comune – adică țările UE care fac echipă pentru a cumpăra arme, Agenția Europeană de Apărare, împreună cu țările membre, va folosi o nouă schemă „care cuprinde șapte categorii de la calibre de arme, de la calibru mic până la 155 mm”.

Acest proiect urmează să fie „lansat pe o durată de șapte ani” și, până acum, 25 de state membre UE plus Norvegia au confirmat interesul de a participa la schema de achiziții comune, potrivit documentului.

Comisia consideră că achiziția de muniție de calibrul 155 mm ar trebui accelerată în mod special, „printr-o procedură rapidă de negociere directă” cu mai mulți furnizori.

Acest tip de muniție este deosebit de solicitat, deoarece forțele ucrainene îl folosesc în baraje de artilerie precise și cu rază lungă de acțiune.

Proiectul va fi pe masa summit-ului UE din 23-24 martie

„Având în vedere urgența, acordul de proiect trebuie semnat cel târziu în martie”, iar contractele ar trebui „să fie încheiate provizoriu între sfârșitul lunii aprilie și sfârșitul lunii mai”.

Documentul evidențiază, de asemenea, nevoia de sprijin sporit pentru a accelera producția, deoarece fabricile de armament europene sunt aproape de capacitatea maximă și prețurile sunt deja în creștere.

Măsurile UE ar putea include „identificarea și la eliminarea blocajelor de producție în UE”, precum și „facilitarea colaborării companiilor relevante într-un efort comun al industriei pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea”.

Documentul va fi discutat de miniștrii apărării la o întâlnire informală la Stockholm, săptămâna viitoare, și este de așteptat să fie aprobat oficial pe 20 martie.

Liderii UE sunt așteptați să aprobe inițiativa la summit-ul din 23 și 24 martie, potrivit politico.eu.

Share

Suntem disponibili pe mai multe platforme sociale. Alătură-te și citește-ne fără publicitate:

Ultimele știri ...

Zelenski: Ucraina va avea, din 2027, drone cu o rază de acțiune de până la 10.000 km

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că industria ucraineană de apărare dezvoltă drone cu rază foarte lungă de acțiune, care ar urma să poată lovi ținte aflate la o distanță de până la 10.000 de kilometri începând cu anul viitor. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat bloggeriței americane Laura Loomer. Potrivit lui Zelenski, Ucraina

UE permite confiscarea și valorificarea petrolului transportat de petrolierele care eludează sancțiunile împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a aprobat, în cadrul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, un nou mecanism care permite statelor membre să confiște și să valorifice petrolul transportat de petrolierele din așa-numita „flotă din umbră”, utilizată pentru ocolirea restricțiilor impuse Moscovei. Potrivit regulamentului publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, autoritățile statelor membre vor

Lovitură în Guvern: ministrul Agriculturii și-a dat demisia. Ce spune premierul Vasile Tofan

Radu Musteața și-a prezentat demisia din funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, iar premierul Vasile Tofan a anunțat vineri că a acceptat cererea, precizând că decizia a fost luată din proprie inițiativă de ministru pentru a proteja încrederea publică în Guvern. Șeful Executivului a declarat că gestul lui Musteața reprezintă o decizie personală

Mariana Durleșteanu propune o taxă de 2% pe cifra de afaceri a băncilor: „Este o alternativă la majorarea TVA la gaze și medicamente”

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, a propus introducerea unui impozit special de 2% pe cifra de afaceri a băncilor comerciale din Republica Moldova, ca alternativă la majorarea planificată a cotei TVA pentru gaze, medicamente și alte bunuri considerate esențiale pentru populație. Durleșteanu i-a adresat această recomandare noului premier Vasile Tofan, argumentând că măsura ar

Știri zi de zi.

Drepturi rezervate © 2022

Share