România marchează astăzi, 29 iulie, Ziua Imnului Național – „Deșteaptă-te, române!”, simbol al luptei pentru libertate și unitate națională, cântat pentru prima dată oficial în urmă cu 177 de ani, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în plin avânt revoluționar.
Instituită prin Legea nr. 99/1998, această zi este celebrată anual prin ceremonii publice, manifestări cultural-educative și evenimente cu caracter științific și evocator, organizate de autoritățile centrale și locale, dar și de instituțiile din domeniul apărării și ordinii publice.
Imnul, ale cărui versuri aparțin lui Andrei Mureșanu și a cărui muzică a fost compusă de Anton Pann, a devenit un cântec emblematic încă din timpul Revoluției de la 1848. De-a lungul istoriei moderne, „Deșteaptă-te, române!” a fost un simbol al curajului și al speranței, fiind cântat în momente-cheie precum Războiul de Independență și cele două războaie mondiale.
În perioada regimului comunist, imnul a fost interzis, iar interpretarea lui era pedepsită cu închisoare. Cu toate acestea, pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției anticomuniste, „Deșteaptă-te, române!” a răsunat din nou, însoțind miile de români care au cerut libertate și democrație. Sub presiunea acelor momente istorice, imnul a fost adoptat oficial după Revoluție și consacrat prin Constituția din 1991 ca simbol național, alături de drapel, stemă și sigiliu.
În semn de omagiu, Banca Națională a României a emis în 1998 monede din aur dedicate imnului, marcând astfel un secol și jumătate de la Revoluția de la 1848.
Astăzi, „Deșteaptă-te, române!” rămâne nu doar un imn, ci o chemare la demnitate, vigilență și iubire de neam – un simbol viu al conștiinței naționale.
