Fondul Monetar Internațional (FMI) a dezvoltat un indice care monitorizează cât de pregătite sunt țările lumii pentru inteligența artificială și unde se situează România.
Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” urmărește 174 de economii în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.
Conform acestuia, inteligența artificială poate crește productivitatea, stimula creșterea economică și majora veniturile. Cu toate acestea, ar putea, de asemenea, să elimine milioane de locuri de muncă și să adâncească inegalitatea.
Cercetările FMI au arătat deja cum inteligența artificială este pe punctul de a remodela economia globală. Aceasta ar putea pune în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Dar, partea bună este că aduce, de asemenea, un potențial enorm de creștere a productivității locurilor de muncă existente pentru care IA poate fi un instrument complementar și de creare a unor noi locuri de muncă și chiar a unor noi industrii.
Majoritatea economiilor de piață emergente și a țărilor cu venituri mici au o pondere mai mică a locurilor de muncă înalt calificate decât economiile avansate și, prin urmare, vor fi probabil mai puțin afectate de IA și se vor confrunta cu mai puține perturbări imediate. În același timp, multe dintre aceste țări nu dispun de infrastructura sau de forța de muncă calificată necesare pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ar putea agrava inegalitatea dintre națiuni.
Economiile mai bogate tind să fie mai bine echipate pentru adoptarea IA decât țările cu venituri mici. Datele provin din noul tablou de bord al FMI privind indicele de pregătire pentru IA pentru 174 de economii, pe baza pregătirii acestora în patru domenii: infrastructura digitală, capitalul uman și politicile privind piața muncii, inovarea și integrarea economică, precum și reglementările.
Măsurarea gradului de pregătire este o provocare, în parte pentru că cerințele instituționale pentru integrarea IA la nivelul întregii economii sunt încă incerte. După cum arată tabloul de bord, diferite țări se află în diferite stadii de pregătire în ceea ce privește valorificarea beneficiilor potențiale ale IA și gestionarea riscurilor.
În majoritatea scenariilor, IA va agrava probabil inegalitatea generală, o tendință îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică pot încerca să o prevină. În acest scop, tabloul de bord este un răspuns la interesul semnificativ al părților interesate pentru accesarea indicelui. Este o resursă pentru factorii de decizie politică, cercetători și public pentru a evalua mai bine gradul de pregătire în materie de inteligență artificială și, mai important, pentru a identifica acțiunile și a elabora politicile necesare pentru a contribui la asigurarea faptului că toți pot beneficia de câștigurile rapide ale inteligenței artificiale.
IA poate, de asemenea, să completeze competențele lucrătorilor, sporind productivitatea și extinzând oportunitățile. În economiile avansate, de exemplu, aproximativ 30% din locurile de muncă ar putea beneficia de integrarea inteligenței artificiale. Lucrătorii care pot exploata tehnologia pot înregistra creșteri salariale sau o productivitate mai mare, în timp ce cei care nu pot, pot rămâne în urmă. Lucrătorilor mai tineri le poate fi mai ușor să exploateze oportunitățile, în timp ce lucrătorilor mai în vârstă le-ar putea fi greu să se adapteze.
Pentru factorii de decizie politică, cei din economiile avansate ar trebui să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării IA. Coordonându-se între ele la nivel global, aceste țări ar trebui, de asemenea, să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de potențialele riscuri și abuzuri și pentru a consolida încrederea în IA. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.
