4 august aduce în calendarul bisericesc al creștinilor ortodocși de stil vechi prăznuirea a două mari figuri sfinte: Sfânta Maria Magdalena, considerată „apostola apostolilor”, și Marele Mucenic Foca, protector împotriva incendiilor și al arșiței. Sărbătoarea este marcată cu evlavie în mai multe localități, unde se oficiază slujbe speciale, iar unele biserici își celebrează hramul.
Potrivit tradiției creștine, Maria Magdalena s-a născut în localitatea Magdala și este cunoscută ca prima femeie vindecată de Iisus Hristos. A devenit apoi una dintre cele mai apropiate ucenice ale Sale, însoțindu-L până la Cruce și fiind prima persoană căreia i s-a arătat Hristos după Înviere. În iconografie, este reprezentată adesea cu un vas de mir, simbol al mirungerii și al dragostei față de Hristos.
În aceeași zi este cinstit și Sfântul Mucenic Foca, un sfânt cu o viață deosebită, care a trăit în Sinope, în timpul împăratului Traian. Pildă de credință și curaj, Sfântul Foca a îndurat prigoane și chinuri grele pentru a-și apăra credința creștină. Potrivit scrierilor bisericești, după ce a înviat pe unul dintre prigonitorii săi, a fost în cele din urmă martirizat prin aruncare într-o baie înfierbântată, unde și-a dat sufletul în rugăciune.
Ziua de 4 august este însoțită și de numeroase tradiții și superstiții populare, mai ales în mediul rural. Marele Mucenic Foca este cunoscut în folclor ca „rău de foc”, iar oamenii cred că nerespectarea sărbătorii aduce arșiță, incendii sau chiar grindină. De aceea, gospodarii evită orice activitate ce implică focul – nu se spală, nu se coace pâine și nu se lucrează pământul.
Tot astăzi sunt felicitați toți cei care poartă numele Maria Magdalena, Foca sau derivate ale acestora. În multe sate, sărbătoarea este prilej de hram, cu rugăciuni colective, agape creștine și tradiții păstrate din străbuni.
Bisericile ortodoxe din Republica Moldova și din alte comunități care respectă calendarul iulian au oficiat slujbe închinate sfinților pomeniți, îndemnând credincioșii la pocăință, rugăciune și păstrarea obiceiurilor strămoșești.
