Un nou scandal de corupție zdruncină Serviciul Vamal din Republica Moldova. Doi dintre cei mai influenți funcționari vamali, Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru, și Cristian Olărescu, șeful Postului Vamal Căușeni, au fost reținuți în cadrul unui dosar privind perceperea ilicită a mitei ce depășește 40.000 de dolari. Ancheta scoate la iveală conexiuni personale și profesionale cu foști oficiali de rang înalt, inclusiv cu fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, și cu membrii influenți ai sistemului judecătoresc.
Gorea, omul din umbra lui Spînu
Iurie Gorea, un personaj deja cunoscut în cercurile economice și politice, a devenit subiect de interes public încă din 2019, când a candidat fără succes la șefia Serviciului Vamal. Între timp, a ocupat mai multe funcții în structuri guvernamentale și a fondat afaceri în domeniul brokerajului și al comerțului cu produse LED, prin companii precum „Bugor Service” și „Das Light”. Totodată, Gorea este cunoscut pentru relația sa apropiată cu Andrei Spînu, fost ministru al Infrastructurii, cei doi fiind cumetri.
Pe rețelele sociale, Gorea a promovat frecvent mesajele lui Spînu, iar soția sa, Nadejda Gorea, apare în imagini publice alături de fostul ministru. Spînu a confirmat relația de rudenie spirituală, însă a respins orice implicare în numirea lui Gorea în funcții publice, afirmând că „doar a recomandat” numirea acestuia „cu doi ani în urmă”.
Conform declarațiilor de avere, Gorea a deținut bunuri de lux: un apartament de aproape 300 m² estimat la 400.000 euro, patru autoturisme (inclusiv două Tesla), investiții în criptomonede și acțiuni în mai multe firme. Totuși, investigațiile jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă au indicat discrepanțe între datele declarate și cele reale, în special în privința achizițiilor de criptomonede, unde diferențele ajung la peste 150.000 de lei.
Avocatul care îl apără în acest dosar este Ion Vîzdoagă, cunoscut pentru apărarea unor figuri controversate precum Vlad Filat sau Veaceslav Platon.
Olărescu, fiul sistemului judecătoresc
Cristian Olărescu, al doilea oficial vizat în dosar, provine dintr-o familie influentă din justiție. Tatăl său este fostul judecător Victor Olărescu, iar mama sa, Olga Olărescu, este șefă de secție la Curtea de Apel Centru. Soția sa, Irina Olărescu, a activat în cadrul Autorității Naționale de Integritate.
Cariera lui Olărescu a început în 2017 în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar ulterior a avansat rapid în structura vamală, ocupând funcții importante inclusiv în cadrul Biroului Vamal Centru. În 2022 a fost numit șef al Postului Vamal Căușeni.
Declarațiile sale de avere ridică și ele semne de întrebare. Familia a declarat de două ori câte 50.000 de euro drept „donații de la nuntă” și a raportat achiziții imobiliare și auto cu sume aparent subevaluate. De exemplu, în 2023, Olărescu a vândut un apartament cu 1,98 milioane de lei și a cumpărat o casă mai mare, cu doar 1,92 milioane. În același timp, mașini de zeci de mii de lei au fost raportate cu valoarea „zero” sau simbolică.
Reacții și acuzații de denigrare
În urma reținerilor, Andrei Spînu a ieșit cu o reacție publică, acuzând o campanie de denigrare la adresa sa. „Se încearcă în continuare denigrarea mea. Nu cunosc detalii din dosar, dar am văzut foarte multe falsuri în spațiul public”, a afirmat fostul ministru.
În ciuda acestor declarații, ancheta CNA continuă și promite să scoată la iveală noi detalii despre rețelele de influență și interesele personale care ar fi infiltrat Serviciul Vamal. Rămâne de văzut dacă dosarul se va opri la nivelul actual sau va dezvălui conexiuni mai adânci în structurile de stat.
Un nou test pentru lupta cu corupția
Reținerile celor doi șefi vamali readuc în prim-plan problema integrității în instituțiile publice, dar și influența tot mai evidentă a legăturilor personale și familiale în procesul de numire și avansare în funcții. Într-un stat care își declară deschis angajamentul față de reforme și transparență, asemenea cazuri testează nu doar vigilența autorităților, ci și încrederea cetățenilor în sistemul de drept și în instituțiile anticorupție.





