Uniunea Europeană va aloca Ucrainei un nou pachet de finanțare pentru apărare, în valoare de un miliard de euro, și va aproba în mod oficial crearea unui tribunal special pentru investigarea crimelor de agresiune și a celor de război comise împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe din statele membre ale UE, desfășurată la Varșovia.

Potrivit declarațiilor făcute de Kallas, pe 9 mai, în cadrul unei vizite la Liov, Ucraina, va fi anunțată decizia politică finală privind instituirea tribunalului special. Structura acestuia va funcționa sub egida Consiliului Europei, iar actele juridice necesare – acordul între Ucraina și Consiliu, statutul tribunalului și regulamentele de funcționare – au fost deja stabilite în luna martie, la Strasbourg.

Acest mecanism, numit neoficial „tribunalul pentru Putin”, va avea misiunea de a investiga responsabilitatea conducerii de vârf a Federației Ruse, inclusiv pentru crimele de agresiune. Conform dreptului internațional, conducătorii unui stat pot fi trași la răspundere penală doar în anumite condiții, iar imunitatea actuală a liderilor ruși – inclusiv a președintelui Vladimir Putin, premierului Mihail Mișustin și ministrului de externe Serghei Lavrov – împiedică în prezent acționarea lor în justiție în lipsa prezenței fizice în fața tribunalului.

Crearea acestui tribunal vine în contextul în care Curtea Penală Internațională de la Haga nu are competență pentru crime de agresiune comise de state care nu au ratificat Statutul de la Roma, cum este și cazul Rusiei. De aceea, europenii, în coordonare cu Ucraina, au demarat crearea unei noi instanțe internaționale.

În paralel, UE pregătește și al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care urmează să fie discutat pe 20 mai. Măsurile sunt elaborate în cooperare cu Statele Unite, deși, între timp, administrația Trump a anunțat retragerea SUA din Centrul Internațional pentru urmărirea penală a crimelor de agresiune (ICPA), creat în cadrul Eurojust.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a reiterat că, în ciuda instabilității geopolitice, Consiliul rămâne ferm în angajamentul său de a asigura tragerea la răspundere a liderilor ruși pentru agresiunea neprovocată împotriva Ucrainei. Totodată, el a subliniat importanța unui mecanism de compensații pentru cetățenii ucraineni afectați de război.

Inițiativa face parte, se pare, dintr-un plan de „reconectare culturală” a Americii cu zonele unde există denumiri care „sună în mod clar ca branduri americane”, conform consilierilor președintelui. În aceeași listă neoficială s-ar mai regăsi localitățile: Paris (Texas), Londra (Ontario), dar și satul Cioc-Maidan din Găgăuzia, „pentru că sună ca o combinație între CIA și McDonald’s”.

Autoritățile din Chișinău nu au comentat oficial propunerea, dar surse din Primărie au declarat că „dacă vine cu fonduri pentru asfalt nou și rețea 5G, am putea discuta”.

Istoricii și lingviștii din Moldova au reacționat prompt, precizând că Eugen Coca nu are nicio legătură cu băutura carbogazoasă, ci cu școala muzicală clasică a secolului XX. Cu toate acestea, Casa Albă nu pare convinsă: „Dacă nu era american, de ce îl chema Coca?”, a întrebat retoric președintele Trump în cadrul unui briefing de securitate.

Analisții politici se întreabă deja dacă urmează o cerere de trademark pentru Festivalul Internațional al Coca-lui din Chișinău și dacă în următorul pachet de sancțiuni americane va figura și lipsa dozatoarelor de Cola în sectorul Buiucani.