Președintele rus Vladimir Putin ar fi decis să continue și să intensifice războiul din Ucraina, în pofida dificultăților de pe front și a costurilor tot mai mari pentru Rusia. Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru *The Economist* că liderul de la Moscova se teme că încheierea războiului fără obținerea cel puțin a întregului Donbas i-ar putea pune viața în pericol.

Potrivit uneia dintre sursele citate de publicație, Putin le-ar fi spus apropiaților că, în cazul unui eșec, „mă vor spânzura”. Afirmația ar reflecta temerile liderului rus privind consecințele personale ale unei eventuale înfrângeri sau ale unui acord de pace perceput drept nefavorabil Moscovei.

În același timp, continuarea războiului în forma actuală creează probleme pentru Kremlin, întrucât armata rusă nu a reușit în ultimii ani să obțină o victorie decisivă. Un reprezentant al elitei ruse, citat de *The Economist*, susține că scenariile bazate pe menținerea actualului ritm al războiului sunt dezavantajoase pentru Kremlin, deoarece consumă resurse economice și capital politic fără rezultate decisive.

În aceste condiții, Putin ar intenționa să intensifice recrutarea și să trimită pe front încă 300.000–400.000 de ruși. Potrivit surselor publicației, pentru aceasta nu ar fi neapărat nevoie de declararea unei noi mobilizări generale, întrucât decretul de mobilizare emis în septembrie 2022 rămâne în vigoare.

Recrutarea ar urma să fie transferată într-o măsură mai mare către autoritățile regionale, care ar exercita presiuni asupra bărbaților eligibili pentru serviciul militar. Sursele *The Economist* afirmă că un astfel de mecanism este deja testat în regiunea Penza, unde bărbați ar fi reținuți pe stradă și trimiși forțat la război.

O altă direcție posibilă a escaladării ar putea viza operațiunile hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina. Serviciile occidentale de informații se tem că Rusia ar putea recurge la atacuri împotriva unor fabrici europene care produc arme și echipamente militare destinate Ucrainei. În același timp, acestea consideră că Putin încearcă să evite un conflict militar direct cu NATO.

Potrivit publicației, Kremlinul ar putea intensifica și represiunea împotriva adversarilor politici din interiorul Rusiei. Sursele citate susțin că această politică nu ar avea drept scop principal eliminarea unei amenințări directe la adresa puterii lui Putin, ci demonstrarea forței și menținerea controlului asupra societății.

În interiorul elitei ruse ar exista, între timp, o atmosferă tot mai pesimistă. Unul dintre interlocutorii *The Economist* afirmă că principala problemă nu este doar situația economică sau lipsa unor progrese decisive pe front, ci timpul pierdut de Rusia din cauza războiului. După aproape cinci ani de lupte, indiferent de rezultatul final, conflictul este perceput de unii reprezentanți ai elitei drept un eșec.

Un alt reprezentant al elitei ruse, citat de publicație, afirmă că la nivelul conducerii țării se amplifică sentimentul că „împăratul este gol”. Totuși, sursele susțin că dificultățile economice și problemele politice nu reprezintă, deocamdată, o amenințare directă pentru regimul Putin, care dispune în continuare de resurse financiare, politice și de suficiente instrumente represive pentru a menține războiul și controlul intern.