NATO va înființa un nou hub logistic pe teritoriul României, dedicat coordonării și livrării ajutorului militar către Ucraina. Acesta va fi al doilea centru de acest tip, după cel deja operațional din Polonia, prin care sunt expediate lunar aproximativ 18.000 de tone de echipamente militare.
Decizia vine în contextul în care Alianța Nord-Atlantică își intensifică sprijinul pentru Kiev și caută să distribuie mai echilibrat responsabilitățile între statele membre, reducând dependența de Statele Unite. Noul centru logistic din România va face parte din lanțul de aprovizionare coordonat de Comandamentul NATO pentru Asistență în Securitate și Instruire în Ucraina (NSATU), cu sediul la baza Clay Barracks din Wiesbaden, Germania.
Potrivit Reuters, NSATU coordonează procesul de la identificarea nevoilor armatei ucrainene, corelarea acestora cu ofertele țărilor donatoare, până la livrarea efectivă a echipamentelor și instruirea personalului militar ucrainean. Aproximativ 350 de militari din 31 de țări, inclusiv Ucraina, activează în cadrul acestei structuri.
Sprijinul militar oferit Ucrainei se orientează tot mai mult către dezvoltarea capacităților proprii de apărare, în special în domeniul dronelor. Generalul-maior Maik Keller, comandant adjunct al NSATU, a subliniat că Alianța își schimbă focalizarea către consolidarea industriei de apărare a Ucrainei. „Achizițiile de apărare nu sunt un drum cu sens unic. Există multe lucruri pe care am putea dori să le cumpărăm din Ucraina, în special drone, dar deocamdată au nevoie de toată producția pentru ei înșiși”, a declarat Keller.
La rândul său, amiralul Keith Blount, adjunctul comandantului Forțelor Aliate din Europa, a evidențiat progresele Ucrainei în dezvoltarea și fabricarea dronelor pentru toate mediile de luptă – aer, sol, mare și subacvatic – calificând capacitatea inovativă a Kievului drept „fascinantă”.
Deși Statele Unite dețin comanda generală și contribuie cu 9% din personalul NSATU, generalul Keller a menționat că misiunea NATO ar putea continua și fără participarea americană, însă o asemenea situație ar pune o presiune semnificativă pe Europa și Canada, în special în ceea ce privește capabilitățile critice, cum ar fi supravegherea prin satelit.




