Europa face eforturi susținute pentru a crea o forță de 25.000 de militari care să participe la o misiune de descurajare pe teritoriul Ucrainei, într-un moment marcat de tensiuni continue cu Federația Rusă. Inițiativa, aflată încă în stadiu de planificare, vine în contextul unei crize persistente de personal și a finanțării insuficiente în armatele europene, potrivit publicației britanice The Times.

Cotidianul a avut acces la discuții rare între miniștrii apărării și comandanții militari din statele europene, unde a fost prezentată ideea formării unei „Coaliții a celor care doresc” – un contingent de trupe voluntare care ar putea fi desfășurat în Ucraina în eventualitatea încheierii unui acord de pace.

Amiralul Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării al Regatului Unit, a propus mobilizarea unui contingent extins, de până la 64.000 de militari, din care Marea Britanie ar fi dispusă să contribuie cu până la 10.000 de soldați.

Cu toate acestea, în cadrul reuniunilor de la Bruxelles, miniștrii apărării europeni au recunoscut dificultatea reală a adunării chiar și a celor 25.000 de trupe, o cifră care, potrivit unor surse, pare în prezent mai mult un stimulent teoretic decât un obiectiv realizabil.

În lipsa unui consens clar, Regatul Unit și Franța analizează opțiunea de a trimite instructori militari și unități de pregătire în vestul Ucrainei, evitând astfel implicarea directă a unui contingent multinațional de luptă.

Un moment tensionat s-a înregistrat la reuniunea din 10 aprilie, când ministrul apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, a criticat dur lipsa de coeziune: „Rusia are 800.000 de soldați. Dacă noi nu putem strânge nici 64.000, nu doar că părem slabi – suntem slabi.” Intervenția sa a fost descrisă de participanți ca „tăioasă, dar motivantă”.

Aliații au subliniat că susținerea unei forțe de 64.000 de oameni ar necesita, prin rotație, un total de 256.000 de militari activi – un obiectiv extrem de ambițios în condițiile actuale. În plus, mai multe state, printre care Polonia, Spania, Italia și Finlanda, au refuzat să contribuie cu trupe, iar Germania și Finlanda și-au exprimat rezerve semnificative.

Discuțiile reflectă totodată dependența strategică a Europei de Statele Unite în ceea ce privește descurajarea Rusiei. În acest context, unii participanți au sugerat recurgerea la forțele speciale, a căror desfășurare nu necesită aprobarea parlamentelor naționale.