Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, consideră că incidentele în care drone ucrainene ajung accidental pe teritoriul statelor membre NATO reprezintă „un preț care merită plătit” dacă acestea contribuie la distrugerea rafinăriilor și bazelor militare rusești.
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, șeful diplomației estoniene a declarat că, deși Tallinnul nu privește cu satisfacție aceste incidente, ele nu schimbă sprijinul ferm acordat Ucrainei. „Nu îi spunem Ucrainei să înceteze. Aceste atacuri lovesc exact în punctul sensibil al lui Vladimir Putin”, a afirmat oficialul.
În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra unor obiective strategice din interiorul Rusiei, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol și infrastructurii militare. Ca răspuns, Rusia a amplificat bruiajul electronic, ceea ce a determinat ca unele drone să își piardă traiectoria și să cadă pe teritoriul unor state membre NATO.
Estonia, aflată în apropierea orașului Sankt Petersburg, s-a confruntat în repetate rânduri cu astfel de incidente. Săptămâna trecută, autoritățile au descoperit într-un câmp o dronă ucraineană neexplodată, echipată cu o încărcătură explozivă de aproximativ cinci kilograme. Situații similare au fost raportate în acest an și în Lituania și Finlanda.
Totodată, Tsahkna a respins drept „ridicole” acuzațiile Moscovei potrivit cărora statele baltice ar participa direct la atacurile asupra Rusiei sau ar permite folosirea spațiului lor aerian de către dronele ucrainene.
Diplomatul estonian susține că atacurile asupra infrastructurii energetice ruse au început să producă efecte economice importante. Potrivit acestuia, Kremlinul este tot mai preocupat de impactul asupra exporturilor de petrol prin Golful Finlandei, pe unde tranzitează o mare parte din exporturile de țiței ale Rusiei, precum și de penuria de combustibil resimțită în mai multe regiuni ale țării.
În opinia ministrului estonian, președintele rus Vladimir Putin nu este încă pregătit pentru negocieri reale de pace și ar putea încerca să folosească eventualele discuții cu Europa pentru a câștiga timp și a diviza statele membre ale Uniunii Europene.
Tsahkna a avertizat că UE trebuie să își stabilească mai întâi o poziție comună față de Rusia înainte de a discuta despre desemnarea unui eventual reprezentant european pentru negocieri, subliniind că orice semnal de slăbiciune ar putea fi exploatat de Kremlin.
