Autoritățile din Kârgâzstan au început să închidă forțat companii suspectate că ar fi implicate în scheme de eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană și Statele Unite. Potrivit Ministerului Economiei și Comerțului de la Bișkek, 19 companii au fost deja lichidate, iar în total aproximativ 40 de persoane juridice au fost identificate ca prezentând riscuri ridicate din perspectiva sancțiunilor.
Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni dedicate respectării regimului de sancțiuni, la care au participat reprezentanți ai autorităților, Băncii Naționale și ai sectorului bancar. Autoritățile susțin că măsurile urmăresc prevenirea unor consecințe negative pentru Kârgâzstan în cazul în care companiile locale sunt folosite pentru ocolirea sancțiunilor internaționale.
În paralel, băncile kârgâzești și-au înăsprit controalele. În perioada iulie–14 august 2026, banca de stat „Eldik Bank” a încetat relațiile cu 109 companii, iar aproximativ alte 20 de firme se află în proces de închidere a conturilor. Un alt grup de circa 35 de companii a fost exclus din relațiile de afaceri cu „A-Bank”, în timp ce alte aproximativ 40 de firme sunt supuse verificărilor.
Băncile verifică în special documentele care stau la baza plăților, beneficiarii finali ai bunurilor și serviciilor și țările de destinație ale livrărilor, pentru a identifica eventuale operațiuni destinate eludării sancțiunilor.
Campania de la Bișkek continuă măsurile adoptate încă din primăvară. În luna mai, autoritățile kârgâze au anunțat suspendarea înregistrării a 50 de companii active în comerțul angro, transport și logistică, după ce informațiile despre acestea au fost transmise de Statele Unite și Marea Britanie.
Kârgâzstanul a intrat, de asemenea, în vizorul Uniunii Europene în contextul riscului de reexport al unor produse europene către Rusia. În cadrul celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni, UE a restricționat exporturile către Kârgâzstan de anumite utilaje industriale cu comandă numerică și echipamente de telecomunicații, invocând riscul ridicat ca acestea să ajungă ulterior în Rusia.
Printre entitățile kârgâze vizate de sancțiunile europene se numără „Keremet Bank”, „Kapital Bank Central Asia” și platforma crypto Grinex.
Legătura cu Ilan Șor
În cazul platformei Grinex, autoritățile europene au identificat o legătură cu stablecoin-ul A7A5, denominat în ruble. Acesta a fost lansat de Promsvyazbank, bancă rusească sancționată, împreună cu omul de afaceri moldovean Ilan Șor. Potrivit informațiilor citate de presa rusă, rulajul A7A5 ar fi ajuns la aproximativ 100 de miliarde de dolari.
Ilan Șor este unul dintre principalii politicieni și oameni de afaceri moldoveni vizați de sancțiunile occidentale. El a fugit din Republica Moldova și se află în Rusia, după ce a fost condamnat definitiv în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
Cazul A7A5 a atras atenția autorităților occidentale în contextul preocupărilor privind utilizarea infrastructurii financiare și crypto pentru eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
