România își propune să devină un actor central în noua arhitectură industrială de apărare a Europei, în contextul accelerării programelor de reînarmare ale Uniunii Europene. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat pentru Politico că Bucureștiul nu vrea doar să cumpere arme, ci să producă o parte dintre ele pe teritoriul național.

„Dacă cheltuim banii oamenilor pe apărare, este important ca aceștia să vadă că o parte din acești bani se întoarce în țara lor – prin fabrici, locuri de muncă și investiții locale”, a afirmat Moșteanu, într-un interviu acordat la sediul NATO.

Potrivit oficialului, efortul european de reînarmare trebuie să aducă beneficii tuturor statelor membre, nu doar marilor producători precum Franța, Germania, Italia sau Suedia. Acestea domină în prezent industria europeană de armament și dețin majoritatea contractelor profitabile.

„Ne propunem ca o parte din producție să fie realizată în România. Vrem să fim parte a lanțului de producție european. Fiecare țară își dorește o cotă cât mai mare, dar până acum doar câteva au reușit”, a spus Moșteanu.

Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE al Uniunii Europene, un fond de 150 de miliarde de euro destinat consolidării apărării europene. România a solicitat împrumuturi în valoare de 16,7 miliarde de euro, dintre care două treimi vor fi direcționate spre achiziția de echipamente militare, iar restul către infrastructură și sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova.

Ministrul Apărării a precizat că toate achizițiile vor include clauze de beneficii industriale pentru România. Un exemplu este licitația pentru peste 200 de tancuri, în valoare de 6,5 miliarde de euro, care prevede ca asamblarea finală să aibă loc în țară. „Dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție internă, vom merge către companii din afara UE dispuse să o facă”, a avertizat Moșteanu.

România alocă în prezent 2,3% din PIB pentru apărare, urmând ca această cifră să crească la 3,5% până în 2030. Una dintre principalele provocări este modernizarea armatei, încă dependentă de echipamente din perioada sovietică. În acest context, țara a devenit un client important pentru giganți internaționali din SUA, Israel și Coreea de Sud. Pe lângă achizițiile recente de sisteme Patriot, avioane F-35 și obuziere K9, România a semnat un acord cu compania germană Rheinmetall pentru construirea unei fabrici moderne de pulbere de muniție, finanțată parțial din fonduri europene.

„Avem deja infrastructura și aprobările necesare. Nu toate uzinele sunt modernizate, dar este un punct solid de plecare”, a spus ministrul.

Moșteanu a subliniat că forța industrială a României poate deveni un atu major: „Avem o industrie auto foarte puternică, care se poate orienta rapid către producția de armament. Avem utilaje, linii de producție, lanțuri de aprovizionare și expertiză.”

În opinia ministrului, efortul de reînarmare european trebuie să fie și o oportunitate de dezvoltare economică pentru toate statele membre: „Este vital ca, atunci când vorbim despre cheltuieli de apărare, să distribuim profitul industrial în mod echitabil pe întreg continentul.”

Astfel, România aspiră nu doar să își consolideze propria capacitate militară, ci și să devină un hub regional de producție pentru echipamente de apărare destinate Europei, Orientului Mijlociu și Africii.