Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a criticat dur încercările autorităților de a limita utilizarea serviciilor VPN, afirmând că experiența Rusiei și a Iranului demonstrează imposibilitatea interzicerii definitive a acestor tehnologii. Potrivit acestuia, cele două state au cheltuit miliarde de dolari pentru blocarea accesului la VPN, însă rezultatele au fost departe de obiectivele urmărite.
„VPN-ul nu poate fi interzis pentru totdeauna. Rusia și Iranul au cheltuit miliarde de dolari încercând să blocheze VPN-urile și au eșuat. Majoritatea cetățenilor din aceste țări continuă să utilizeze lunar Telegram prin intermediul VPN-urilor”, a declarat Durov.
Antreprenorul a subliniat că restricțiile impuse rețelelor sociale și serviciilor online nu își ating scopul, ci îi determină pe utilizatori să caute modalități alternative de acces. El a amintit și tentativa autorităților ruse de a bloca Telegram, menționând că „95% dintre adolescenții ruși au continuat să folosească aplicația, recurgând pur și simplu la VPN”.
Declarațiile lui Pavel Durov vin într-un context în care mai multe state discută despre sporirea controlului asupra spațiului digital. În Rusia, săptămâna trecută, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise între autoritatea de reglementare Roskomnadzor și marile companii IT, a fost examinată posibilitatea creării unui serviciu VPN de stat destinat dezvoltatorilor de software. Inițiativa a fost determinată de plângerile mediului de afaceri privind dificultățile de acces la platforme externe utilizate pentru programare, precum GitHub și PyPI, afectate de blocările și filtrele de trafic.
Critici la adresa acestei politici au venit inclusiv din partea Nataliei Kasperskaia, președinta consiliului de administrație al asociației „Software Autohton”. Ea a declarat că nu înțelege oportunitatea utilizării resurselor financiare și administrative pentru măsuri care nu produc efectele scontate. Potrivit acesteia, în cadrul reuniunii, toți participanții au confirmat că utilizează Telegram, ceea ce ar demonstra limitele reale ale politicilor de blocare.
Kasperskaia a avertizat, de asemenea, că extinderea sistemelor de filtrare a traficului afectează funcționarea infrastructurii de internet, fără a împiedica accesul unei părți semnificative a utilizatorilor la resursele restricționate.
În pofida acestor critici, autoritățile ruse continuă să investească masiv în sistemele de control al traficului online. Până în anul 2030, capacitatea complexelor tehnice destinate combaterii amenințărilor informatice urmează să fie majorată de 2,5 ori, iar pentru modernizarea infrastructurii sunt prevăzute aproape 84 de miliarde de ruble. Obiectivul autorităților este ca, până la sfârșitul anului 2026, aproape întregul trafic de internet al utilizatorilor ruși să fie gestionat prin acest sistem.
Totodată, datele platformei Digital Budget indică faptul că interesul pentru serviciile VPN este în continuă creștere. Numai în martie 2026, utilizatorii din Rusia au descărcat aplicații VPN de aproximativ 9,2 milioane de ori, de 14 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. În intervalul martie 2025 – martie 2026, numărul total al descărcărilor a ajuns la 35,7 milioane.




