Un nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) trage un semnal de alarmă la nivel mondial: angajamentele actuale privind reducerea emisiilor nu sunt suficiente pentru a limita încălzirea globală, planeta aflându-se pe o traiectorie periculoasă către o creștere a temperaturii medii de 2,3–2,5°C până la sfârșitul secolului.
Potrivit raportului, chiar și dacă toate statele și-ar implementa integral strategiile climatice, obiectivul Acordului de la Paris — de a menține creșterea temperaturii „cu mult sub 2°C” și ideal la 1,5°C — este departe de a fi atins. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că această țintă este „pe punctul de a se prăbuși” și a făcut apel la o tranziție accelerată către emisii nete zero până în 2050.
„Misiunea noastră este simplă, dar nu ușoară: trebuie să reducem orice depășire la minimum și pentru o perioadă cât mai scurtă”, a afirmat Guterres.
Deși lumea vorbește despre reducerea poluării, realitatea arată contrariul. În 2024, emisiile globale au crescut cu 2,3%, potrivit ONU. India, China, Rusia și Indonezia se numără printre principalii responsabili pentru această creștere. Uniunea Europeană a reușit o ușoară scădere, iar Statele Unite au stagnat.
„Ambiția și acțiunea nu sunt deloc la nivelul necesar”, a declarat Anne Olhoff, coordonatorul științific al raportului, avertizând că noile promisiuni climatice „abia dacă mișcă acul pe termometru”.
Pe baza politicilor actuale, fără noi angajamente, încălzirea globală ar putea ajunge la 2,8°C — o prognoză doar ușor mai bună decât cea de 3,1°C anunțată anul trecut. Mai mult, doar o treime dintre state au transmis la timp planurile climatice obligatorii pentru 2035.
Alegerea orașului Belem, din inima Amazoniei, pentru găzduirea COP30, are o valoare simbolică majoră. Amazonul, considerat „plămânul planetei”, este afectat grav de defrișări și incendii, pierzându-și capacitatea de a absorbi carbonul.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a promis că această conferință va fi una „a acțiunii și a reparației”, însă raportul ONU ridică mari semne de întrebare privind capacitatea omenirii de a-și respecta promisiunile.
Directoarea Programului ONU pentru Mediu, Inger Andersen, avertizează că „avem nevoie de reduceri fără precedent ale emisiilor, într-un termen tot mai scurt, într-un context geopolitic din ce în ce mai dificil”.
Experții atrag atenția că fiecare fracțiune de grad suplimentar aduce dezastre mai frecvente — valuri de căldură, furtuni devastatoare, inundații și pierderi ireversibile ale biodiversității.
