Germania a fost mult timp o țintă a atacurilor informaționale orchestrate de Rusia, care a căutat să influențeze comunitatea rusofonă din țară prin organizații culturale și centre educaționale. Potrivit politologului Dmitri Stratiewski, director al Centrului de Studii Est-Europene din Berlin, astfel de organizații includeau școli, grădinițe și cursuri de limba rusă, prin care Kremlinul a dorit să controleze opinia publică.
Pe lângă comunitatea rusofonă, propaganda rusă a avut impact și asupra populației germane prin intermediul posturilor de televiziune Russia Today și Sputnik, care au operat profesionist pe piața media din Germania. Aceste canale au atras moderatori cunoscuți ai televiziunilor germane, oferindu-le onorarii consistente. Acest tip de dezinformare a condus, conform unui studiu al Centrului de Monitorizare, Analiză și Strategii (CeMAS), la convingeri eronate în rândul populației. Astfel, în 2022, peste 40% dintre germani credeau că Vladimir Putin luptă împotriva unei „elite globale din umbră”, iar 19% considerau că NATO a provocat Rusia să intre în război.
Cu toate acestea, odată cu impunerea sancțiunilor și escaladarea agresiunii ruse, atitudinea germanilor a înscris un trend descendent în ceea ce privește susținerea Moscovei. Sprijinul umanitar pentru Ucraina a ajuns la 91% în 2023, iar 73% dintre germani au fost de acord cu ajutorul financiar acordat Kievului. În 2024, aceste procente s-au menținut ridicate: 89% pentru ajutor umanitar, 70% pentru sprijin financiar și 60% pentru livrarea de armament.
Chiar și simpatizanții tradiționali ai Rusiei din Germania au fost nevoiți să reevalueze situația. Proiectele pro-ruse din spațiul public s-au transformat, iar manifestațiile deschise au devenit mai subtile. Susținătorii Kremlinului s-au reorientat spre canale de comunicare alternative, cum ar fi rețelele sociale și IPTV. În prezent, numeroase grupuri de Telegram difuzează propagandă pro-rusă, printre care Uncut-News.ch, Schuberts Lagemeldung, Eva Herman Offiziell și Anti-Spiegel.
Anti-Spiegel, condus de jurnalistul Thomas Röper, promovează teorii conspiraționiste despre Ucraina, Statele Unite și mass-media occidentală, amplificând narativul Kremlinului. Totuși, potrivit lui Stratiewski, cei care aderă la acest tip de discurs rămân marginali în societatea germană. Chiar și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care susține reluarea relațiilor economice cu Moscova, este perceput mai degrabă ca o formațiune contestatară a politicii guvernamentale germane, decât ca un vector al propagandei ruse.
Astfel, deși influența propagandei ruse în Germania nu poate fi ignorată, schimbările de percepție din societatea germană demonstrează o capacitate tot mai mare de rezistență în fața dezinformării.
