Anul 2023 ar putea fi cel mai călduros din istorie. Fenomenul care alertează oamenii de știință

Share

Anul 2023 ar putea fi cel mai călduros din istorie, în condițiile în care fenomenul meteorologic El Nino ar putea avea efecte spectaculoase, după cum semnalează oamenii de știință specializați în evoluțiile climatice.

Omenirea s-ar putea confrunta cu un nou record al temperaturii medii globale în 2023 sau în 2024, alimentat de schimbările climatice şi de revenirea anticipată a fenomenului meteorologic El Nino, au anunţat joi oamenii de ştiinţă specializaţi în evoluţia climei, informează Reuters, citat de Agerpres.

Modelele climatologice sugerează că după trei ani de manifestare a tiparelor meteorologice asociate cu fenomenul La Nina în Oceanul Pacific, care scad în general uşor temperaturile globale, omenirea ar putea să asiste la revenirea fenomenului El Nino, omologul său mai cald, în a doua jumătate a acestui an.

În timpul fenomenului El Nino, vânturile care bat spre vest de-a lungul Ecuatorului scad în intensitate şi apa caldă a mării este împinsă spre est, generând temperaturi mai mari la suprafaţa oceanului.

„El Nino este în mod normal asociat cu temperaturi record la nivel global. Dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau în 2024 reprezintă ceva încă necunoscut, dar eu cred că este mai probabil să se întâmple”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.

Modele climatologice sugerează o revenire a condiţiilor asociate cu El Nino spre sfârşitul verii din emisfera nordică şi o posibilitate de apariţie a condiţiilor pentru un El Nino intens spre sfârşitul acestui an, a precizat Carlo Buontempo.

Cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice a fost până acum 2016, care a coincis cu un puternic fenomen El Nino – deşi schimbările climatice au alimentat temperaturi extreme chiar şi în anii lipsiţi de acest fenomen.

Ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor, reflectând astfel tendinţa de încălzire pe termen lung a climei globale, stimulată de emisiile de gaze cu efect de seră.

Friederike Otto, lector superior la Institutul Grantham din cadrul Imperial College din Londra, a spus că temperaturile alimentate de El Nino ar putea să agraveze impacturile provocate de schimbările climatice cu care ţările lumii se confruntă deja – inclusiv valuri de căldură severe, secete şi incendii de vegetaţie.

„Dacă El Nino nu se va dezvolta, există deja o şansă bună ca 2023 să fie chiar mai cald decât 2016 – ţinând cont că planeta a continuat să se încălzească deoarece oamenii au continuat să ardă combustibili fosili”, a adăugat Friederike Otto.

Oamenii de ştiinţă care participă la programul european Copernicus au publicat joi un raport ce a analizat extremele climatice înregistrate la nivel global în 2022 – care a ocupat locul al cincilea în clasamentul celor mai călduroşi ani din istoria înregistrărilor meteorologice.

Europa s-a confruntat în 2022 cu cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce precipitaţii severe, alimentate de schimbările climatice, au cauzat inundaţii devastatoare în Pakistan, iar în luna februarie nivelurile gheţurilor din Antarctica au scăzut până la cel mai mic nivel al lor.

Temperatura medie globală este de acum cu 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada pre-industrială, au precizat specialiştii din programul european Copernicus.

Deşi cei mai mulţi dintre poluatorii majori din lume şi-au luat angajamentul de a-şi reduce emisiile nete până la nivelul zero, emisiile globale de CO-2 au continuat să crească în 2022.

Share

Suntem disponibili pe mai multe platforme sociale. Alătură-te și citește-ne fără publicitate:

Ultimele știri ...

Băsescu: „Lovitură pentru tandemul Trump–Putin! Votul democratic le înfrânge planurile de a destrăma Europa”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, susține că forța votului democratic rămâne decisivă în fața oricăror presiuni geopolitice, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care îi critică dur pe Donald Trump și Vladimir Putin. Băsescu afirmă că implicarea celor doi lideri în susținerea premierului ungar Viktor Orbán a eșuat în fața voinței populare, pe

Autoritățile ruse le propun cetățenilor să mănânce meduze: pescuit masiv lansat în Marea Azov

Autoritățile ruse pregătesc lansarea unui program de amploare pentru capturarea meduzelor din Marea Azov, după ce aceste organisme au proliferat masiv pe fondul creșterii accentuate a salinității apei. Potrivit șefului agenției Rosrybolovstvo, Ilya Șestakov, în 2026 va începe pescuitul experimental, în special în zonele turistice, începând din luna iulie. Estimările oficiale indică prezența a circa

Șoc la Kremlin: Péter Magyar sparge blocada lui Viktor Orbán și deblochează 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, dând peste cap planurile lui Vladimir Putin

O schimbare majoră de poziție la nivelul politicii europene vine din Ungaria, unde noul lider politic, Péter Magyar, a anunțat că nu va mai bloca acordarea unui credit de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene către Ucraina. Declarația a fost făcută luni, în cadrul unei conferințe de presă, la scurt timp după

Macron îl critică pe Trump pentru declarațiile despre familia sa: „Nu sunt nici elegante, nici la înălțime”

Președintele Emmanuel Macron a reacționat ferm la afirmațiile recente ale omologului său american, Donald Trump, calificându-le drept „nici elegante, nici la înălțime”. Declarația a fost făcută joi, în timpul unei vizite oficiale în Coreea de Sud, potrivit agenției AFP. Liderul de la Paris a ales să minimalizeze impactul comentariilor venite de la Washington, subliniind că

Știri zi de zi.

Drepturi rezervate © 2022

Share