Amazonia, considerată plămânul verde al planetei și un factor crucial în combaterea încălzirii globale, a suferit pierderi devastatoare de pădure în ultimii 40 de ani. Conform unui studiu realizat de Rețeaua Amazoniană de Informații Socio-ambientale și Geografice (RAISG), publicat recent, aproximativ 12,5% din acoperirea vegetală a celei mai mari păduri tropicale a fost distrusă între 1985 și 2023. Aceasta înseamnă o pierdere de peste 88 de milioane de hectare în țări precum Brazilia, Bolivia, Peru, Columbia, și altele.
Principala cauză a defrișărilor o reprezintă extinderea activităților miniere și agricole. Specialiștii RAISG au identificat o creștere îngrijorătoare a suprafețelor destinate mineritului (+1.063%), agriculturii (+598%) și creșterii animalelor (+297%), transformând ecosisteme complexe în vaste terenuri de monoculturi sau cratere pentru extracția aurului.
„Odată cu dispariția pădurii, emitem mai mult carbon în atmosferă, perturbând ciclurile climatice și hidrologice”, a declarat Sandra Rios Caceres de la Institutul pentru Binele Comun. Această pierdere masivă este direct legată de evenimentele climatice extreme, cum ar fi secetele și incendiile de vegetație care afectează America de Sud, provocând scăderea dramatică a nivelului unor afluenți ai Amazonului.
Chiar dacă Brazilia și Columbia fac eforturi susținute pentru a reduce ritmul defrișărilor, anul trecut au fost pierdute 3,8 milioane de hectare de pădure, un nivel record în ultimele două decenii. Studiul concluzionează că defrișările accentuează intensificarea evenimentelor climatice extreme, slăbind capacitatea Amazoniei de a se regenera și de a juca rolul crucial de reglare a climei globale.
