Potrivit Raportului privind risipa alimentară 2024 al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), analizat de Statista, lumea risipeste anual peste un trilion de dolari în alimente, în timp ce peste 780 de milioane de oameni suferă de foamete. Risipa alimentară contribuie și la schimbările climatice, generând între 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și ocupând aproximativ 30% din terenurile agricole ale lumii.
UNEP estimează că în sectoarele de retail, servicii alimentare și gospodării se pierd anual în medie 1,05 miliarde de tone de alimente, ceea ce echivalează cu 132 kg de risipă pe cap de locuitor. Gospodăriile sunt principalii responsabili, cu 79 kg irosite per persoană, reprezentând circa 60% din totalul risipei.
Datele arată că diferențele între țările cu venituri mari, medii și medii-inferioare s-au redus semnificativ în ultimii ani. Risipa alimentară nu mai este un fenomen exclusiv al țărilor bogate: urbanizarea rapidă și dezvoltarea economiilor din Sudul Global, precum India și China, contribuie la creșterea cantităților irosite.
Fructele și legumele sunt cele mai afectate de pierderi, cu 25,4%, urmate de carne și produse de origine animală, cu 14%. Cauzele principale includ recoltarea în momente nepotrivite, condițiile climatice, depozitarea și transportul necorespunzător.
La nivel global, 30% din alimentele produse nu sunt consumate niciodată: 13% se pierd înainte de a ajunge la consumatori, iar 17% sunt irosite la nivelul gospodăriilor, retailului și serviciilor alimentare. Practic, un miliard de mese sunt aruncate zilnic, în timp ce milioane de oameni suferă de foame.
Raportul subliniază că, deși problema risipirii alimentare este veche, nivelurile acesteia nu au înregistrat schimbări semnificative în ultimii ani, iar prevenirea risipirii rămâne o prioritate globală.
Sursa: Statista, UNEP, FAO
