România va continua să sprijine Republica Moldova inclusiv din punct de vedere militar, pentru consolidarea capacității sale de apărare, a declarat marți Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Precizările au fost făcute în contextul întrebărilor legate de un eventual conflict militar pe teritoriul statului vecin.
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că, din cauza statutului său de neutralitate, Republica Moldova nu poate beneficia de apărarea directă a NATO în cazul unui conflict intern. Totuși, acest lucru nu exclude posibilitatea unui sprijin internațional prin intermediul unor „coaliții de voință”, similare celei constituite pentru susținerea Ucrainei.
„Republica Moldova este un stat neutru, deci Alianța Nord-Atlantică nu poate fi implicată direct în apărarea sa. Însă pot fi identificate formate de sprijin internațional. România rămâne ferm determinată să sprijine multidimensional Republica Moldova. Din punct de vedere militar, am acordat, acordăm și vom continua să acordăm asistență, pentru ca statul vecin să-și întărească capacitatea de apărare și să poată răspunde oricărei amenințări externe”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) din Sibiu, la care a participat și generalul Alexus G. Grynkewich, Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandant al Comandamentului European al Armatei SUA (USEUCOM). Ulterior, cei doi oficiali au vizitat Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu.
Afirmațiile vin pe fondul unui context regional tensionat, marcat de reacțiile Moscovei. Marți, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că planurile Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive pentru statalitatea moldoveană”, potrivit agenției Reuters.
În replică, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că ar vota în favoarea unirii cu România, în cazul organizării unui referendum, considerând acest scenariu o opțiune de protejare a democrației fragile a țării în fața presiunilor exercitate de Federația Rusă.
Totodată, Maia Sandu a condamnat lansarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile asupra Ucrainei, apreciind că „acest act de teroare urmărește intimidarea Ucrainei și a partenerilor săi”.
