Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, marcată de scăderea investițiilor, reducerea producției industriale și adâncirea decalajelor dintre capitală și restul regiunilor țării. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, care, într-o analiză publicată vineri, avertizează că situația actuală este comparabilă cu cea din anii ’90, imediat după destrămarea sistemului sovietic.

Potrivit expertului, în ultimii cinci ani, produsul intern brut al Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%, iar pentru anul 2025 este estimată o creștere modestă, de circa 1%. „Mai rău decât acum a fost doar în perioada 1990–1999”, afirmă Ioniță, care subliniază că economia moldovenească s-a confruntat deja cu o recesiune în două trimestre consecutive ale anului 2024.

Analiza arată o scădere de aproape 500 de milioane de dolari a exporturilor, însoțită de o reducere de 1,3% a producției industriale și de 2,8% în agricultură. În plus, balanța comercială pentru produsele agricole a devenit negativă, ceea ce înseamnă că Republica Moldova importă mai mult decât exportă. „Dintr-o țară agrară, ne-am transformat într-o țară importatoare”, avertizează Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra diminuării numărului de persoane ocupate, ca urmare a noilor date din recensământul din 2024, care indică o populație activă mai redusă decât se estima anterior. Totodată, structura exporturilor s-a modificat semnificativ: Republica Moldova exportă tot mai multe materii prime și tot mai puține produse finite.

Datele prezentate de Ioniță arată că municipiul Chișinău generează 60% din PIB-ul național, 82% din cifra de afaceri a întreprinderilor mari și 90% din valoarea locuințelor noi construite. „De fapt, în țara noastră avem patru Moldove: Chișinău, centrul, nordul și sudul”, spune economistul, evidențiind adâncirea inegalităților regionale.

Rata sărăciei absolute a crescut semnificativ în afara capitalei: dacă la Chișinău aceasta este de 11%, în regiunea centrală depășește 30%, în nord ajunge la 40%, iar în sud la aproape 50% din populație.

Investițiile străine directe s-au menținut la un nivel scăzut, între 4 și 5 miliarde de dolari, Moldova având cele mai mici investiții pe cap de locuitor din fostul spațiu sovietic european. Cele mai mari sume provin din Cipru, Federația Rusă și Olanda – multe dintre ele din jurisdicții offshore. „Nu e de ajuns că sunt puține investiții, dar și cele care există ridică semne de întrebare”, a comentat Ioniță.

Totodată, datoria publică a ajuns în 2025 la peste 131 miliarde de lei, în creștere constantă în ultimii ani, pe fondul majorării atât a datoriei interne, cât și a celei externe.

Un alt factor agravant îl constituie tarifele ridicate la gaze naturale, care s-au majorat de peste șase ori între 2020 și 2022. Moldova are în prezent cel mai mare preț la gaz pentru populație din Europa de Est, susține expertul.

„Economia Moldovei nu mai produce bogăție, ci doar o distribuie inegal între regiuni, în timp ce populația activă scade, iar dependența de importuri crește”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.