Băncile din Kârgâzstan au început să blocheze sau să întârzie masiv tranzacțiile cu Rusia, în urma intensificării presiunilor internaționale și a temerilor privind sancțiunile secundare impuse de SUA. Situația survine la doar câteva luni după ce „Keremet Bank” — implicată într-o schemă de evitare a sancțiunilor în colaborare cu banca militară rusă PSB — a fost sancționată de Trezoreria americană. În centrul acestei scheme se află oligarhul fugar Ilan Șor, care a fost direct implicat în achiziționarea pachetului majoritar al „Keremet Bank” în 2024, atrăgând astfel atenția autorităților internaționale.
Potrivit presei din Kârgâzstan, mai multe instituții financiare, printre care Bakai Bank, Demir Bank, Optima Bank și MBANK, au întrerupt sau restricționat semnificativ relațiile cu băncile din Rusia. Tranzacțiile durează acum până la trei zile, iar comisioanele au crescut chiar și de două ori, ajungând la 3%.
Această evoluție vine pe fondul desemnării unei noi instituții pentru procesarea tranzacțiilor în ruble rusești – SA „Capital Bank al Asiei Centrale”. În mod deloc întâmplător, toate acțiunile acestei bănci au fost recent transferate în proprietatea Ministerului Finanțelor din Kârgâzstan, exact în momentul în care SUA și-au intensificat controalele privind fluxurile financiare către Rusia.
Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a documentat implicarea directă a lui Ilan Șor în schema de evitare a sancțiunilor, prin care „Keremet Bank” facilita transferurile în numele băncii militare PSB. Potrivit autorităților americane, începând cu vara anului 2024, reprezentanții băncii „Keremet” au colaborat activ cu oficiali ruși pentru a masca originea fondurilor și a continua comerțul paralel, în special cu produse europene.
În acest context, există temeri că noua bancă desemnată, „Capital Bank al Asiei Centrale”, ar putea deveni următoarea țintă a sancțiunilor internaționale, mai ales dacă va prelua rolul pe care l-a avut „Keremet” în facilitarea operațiunilor suspecte cu Rusia. Surse din presa regională avertizează că Ilan Șor ar putea fi implicat și în noile aranjamente, ceea ce amplifică riscurile pentru sistemul bancar kârgâz și atrage din nou atenția autorităților de la Washington.
Cu 93% din transferurile transfrontaliere ale Kârgâzstanului având ca destinație Rusia în 2023, blocajele bancare riscă să afecteze profund economia țării și să complice și mai mult rețelele de comerț ilicit din regiune.
