În fața unei amenințări tot mai accentuate din partea Rusiei și Belarusului, mai multe state NATO din Europa de Est – Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia – fac pași concreți pentru a renunța la angajamentele internaționale care interzic utilizarea minelor antipersonal. Măsura, considerată de unii controversată, vine în contextul escaladării tensiunilor la granițele de est ale Alianței Nord-Atlantice.
Finlanda a fost prima care a votat în Parlament retragerea din Convenția de la Ottawa, tratatul care interzice minele antipersonal, urmând ca decizia să intre în vigoare la șase luni după notificarea oficială către ONU. Inițiative similare se află în dezbatere în parlamentele celorlalte țări baltice și în Polonia.
Autoritățile din aceste state susțin că nu intenționează să folosească minele în mod imediat, ci doar să asigure cadrul legal și logistic pentru utilizarea lor în eventualitatea unui conflict armat. Potrivit oficialilor, lecțiile învățate din războiul din Ucraina au demonstrat rolul strategic al minelor în încetinirea avansului trupelor ruse.
În paralel, sunt lansate proiecte ample de fortificare a granițelor. Polonia a demarat programul „East Shield”, iar cele trei state baltice pregătesc „Baltic Defence Line” – rețele de obstacole antitanc, fortificații subterane și infrastructură pregătită pentru instalarea minelor.
Deciziile au atras critici din partea organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, care avertizează asupra riscurilor grave pe termen lung pe care le implică minele antipersonal. În replică, guvernele din regiune insistă că măsurile sunt pur defensive și indispensabile în fața unei amenințări reale și iminente.
Contextul securitar în regiune se transformă rapid, iar reintroducerea minelor antipersonal pare să marcheze o nouă etapă în strategia de descurajare a NATO față de Rusia.
