România a înregistrat în 2024 un maxim al stocurilor de vin din ultimii cinci ani, depășind pragul de 2 milioane de hectolitri, conform datelor Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV). Creșterea stocurilor se datorează dificultăților întâmpinate la export, ceea ce forțează producătorii locali să își regândească strategiile de vânzare și să se concentreze pe piața internă.
În ultimii ani, piața vinului din România s-a confruntat cu provocări majore, printre care reducerea exporturilor și dificultatea de a accesa piețe noi. Potrivit datelor Comisiei Europene, în august 2024, România a exportat doar 3.666 hectolitri de vin către piețele terțe, față de 2.873 hectolitri în aceeași lună a anului trecut. Principalele destinații au fost Marea Britanie (64,3%) și SUA (18,5%).
Pe piața internă, presiunea asupra prețurilor este resimțită puternic, în contextul unor stocuri excedentare. Producătorii sunt nevoiți să reducă prețurile pentru a face față concurenței, ceea ce afectează marjele de profit. În plus, plantațiile realizate prin programele de reconversie/restructurare ating un maxim de producție, amplificând provocările legate de valorificarea vinului.
Pentru a sprijini sectorul, Ministerul Agriculturii propune prelungirea valabilității autorizațiilor de plantare a viței-de-vie și eliminarea sancțiunilor administrative pentru autorizațiile neutilizate care expiră în 2024 și 2025. Această măsură vizează o gestionare mai eficientă a terenurilor și reducerea presiunii create de stocurile excedentare.
În ciuda provocărilor, România rămâne al șaselea mare producător de vin din Europa, cu o producție estimată de 3,6 milioane de hectolitri în anul comercial 2024/2025, fiind devansată de țări precum Italia, Franța și Spania. La nivelul Uniunii Europene, producția totală de vin este estimată la 146,5 milioane de hectolitri, în scădere cu 1,49% față de sezonul anterior.
