Astăzi, creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Botezul Domnului sau Boboteaza, marcând momentul în care Mântuitorul a fost botezat de Ioan în apele Iordanului la vârsta de 30 de ani. Odată cu Boboteaza și ziua Sfântului Ioan Botezătorul, se încheie ciclul tradițional al sărbătorilor de iarnă. Prin ritualurile specifice acestei evenimente religioase, apele mari sunt sfințite, iar mediul înconjurător este purificat de influențele malefice.

În timpul slujbei de sfințire a apei, o cruce este aruncată în apă, iar tinerii care o recuperează sunt recompensați cu colaci, fructe și bani. Se crede că cel care scoate crucea din apă va avea noroc pe tot parcursul anului.

În noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează viitorul soț. Ele își leagă un fir roșu de mătase în jurul inelarului și așează busuioc sub pernă. Conform tradiției, cele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Pentru a descoperi cine este ursitul, tânăra pregătește o turtă din făină sărată și apă. Dacă în vis, un tânăr îi aduce o cană cu apă, acesta va fi ursitul ei.

Potrivit Molitfelnicului, cuvântul agheasmă vine de la grecescul aghiasmos și înseamnă sfințire. Prin agheasmă înțelegem atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.

Tradiția spune că dacă plouă în ziua de Bobotează, iarna va fi una lungă, iar dacă este frumos afară, se spune că vom avea parte de o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, roadele vor fi bogate, iar dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi un an cu belșug. De Bobotează nu se spală rufele. Și tot în această zi sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut. Potrivit tradiției, de Bobotează se consumă grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca și piftie.

Mâine ortodocșii de stil vechi vor sărbători Sfântul Ioan Botezătorul, care l-a botezat pe Domnul Iisus Hristos. Potrivit statisticilor, peste 90 la sută din populația Republicii Moldova se declară a fi creștini ortodocși, iar numele Ion și derivatele sale sunt cele mai populare.