În timp ce atenția Europei rămâne concentrată asupra războiului din Ucraina, tensiunile cresc în Balcanii de Vest, iar liderii regionali și oficialii occidentali avertizează că președintele rus Vladimir Putin ar putea profita de acest context pentru a destabiliza suplimentar granițele Uniunii Europene. Publicația Politico relatează că Marea Britanie consideră regiunea drept o „nouă zonă fierbinte” în planul geopolitic al Kremlinului.
Ministrul britanic de externe, David Lammy, a declarat că „într-o Europă aflată în război, unde Rusia exercită o influență majoră, ar fi o greșeală să ignorăm Balcanii de Vest, unde persistă probleme nerezolvate”. Potrivit oficialilor britanici, Kremlinul încearcă să exploateze tensiunile etnice și religioase din zonă pentru a-și consolida interesele și a crea noi focare de instabilitate la granițele Europei.
Un înalt oficial de la Londra a subliniat că „fereastra de oportunitate este foarte îngustă” pentru ca statele din Balcanii de Vest să se alinieze ireversibil la valorile europene, înainte ca procesul de aderare a Ucrainei la UE să monopolizeze complet atenția Bruxelles-ului. În acest context, liderii europeni sunt îndemnați să accelereze integrarea Balcanilor pentru a preveni consolidarea influenței ruse.
Paradoxul sârb: între UE și Moscova
Deși Serbia manifestă o voință declarativă de aderare la UE, aceasta continuă să întrețină relații strânse cu Rusia și China, refuzând să aplice sancțiuni Moscovei. În același timp, potrivit Politico, muniții produse în Serbia au ajuns pe frontul din Ucraina, iar guvernul sârb menține o poziție ambiguă cu privire la recunoașterea independenței Kosovo.
„Trăim un paradox în Serbia”, a remarcat David Lammy. „Se vorbește despre democrație și apropiere de UE, dar se păstrează reflexe autoritare și o retorică apropiată de modelul oligarhic susținut de Rusia.”
Kosovo acuză ingerințe și spionaj
Într-un interviu acordat Politico, președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a acuzat Serbia de ingerințe în alegerile generale recente și a declarat că Centrul „umanitar” sârbo-rus de la graniță este, în realitate, un centru de spionaj al Moscovei. Tot ea a afirmat că, de la începutul invaziei în Ucraina, Rusia și-a triplat cheltuielile pentru operațiuni de dezinformare în Balcanii de Vest.
Osmani a avertizat că, în cazul unui acord favorabil Rusiei în negocierile de pace privind Ucraina, Balcanii riscă să devină un nou teren de extindere a conflictului.
Kosovo și-a exprimat oficial disponibilitatea de a se alătura forțelor internaționale de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția semnării unui acord de securitate și cooperare militară cu Marea Britanie.
Avertisment: Europa nu-și poate permite să piardă Balcanii
Helena Ivanova, cercetătoare la Henry Jackson Society, a comparat influența rusă din Balcani cu o infecție lentă: „Nu e o rană sângerândă, ci o infecție care se extinde lent, dar sigur. Rusia nu își dorește un spațiu balcanic stabil – ci un punct constant de presiune asupra Occidentului.”
Politico conchide că, fără un angajament clar și rapid din partea UE, Balcanii de Vest riscă să devină o piesă importantă pe tabla de joc geopolitic a Kremlinului.
