Consiliul Constituțional al Franței a aprobat vineri, 17 decembrie 2021, planul care prevede creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, ceea ce a reprezentat o victorie pentru poziția președintelui Emmanuel Macron. Decizia a fost luată după luni de proteste în masă care au afectat imaginea președintelui.

Cu toate acestea, decizia a fost criticată de oponenții planului de pensii. Sute de activiști sindicali și alții s-au adunat pașnic la Paris în aceeași zi, înainte ca unele grupuri să se desprindă în marșuri către piața istorică Bastille și în alte zone din oraș, dând foc la coșurile de gunoi și scutere, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene sau i-a împins înapoi.

Sindicatele și oponenții politici ai președintelui Macron au promis că vor menține presiunea asupra guvernului pentru a retrage proiectul de lege, iar activiștii au amenințat cu noi proteste împrăștiate sâmbătă.

Biroul președintelui Macron a anunțat că legea va fi adoptată în zilele următoare și el a declarat că dorește ca aceasta să fie implementată până la sfârșitul anului. Prim-ministrul Elisabeth Borne a declarat că decizia de vineri „marchează sfârșitul căii instituționale și democratice a acestei reforme”, adăugând că nu a existat „niciun învingător” în ceea ce s-a transformat într-un impas la nivel național și în cea mai mare tulburare socială a Franței din ultimii ani.

Deși Consiliul a respins unele măsuri din proiectul de lege a pensiilor, creșterea vârstei de pensionare a fost esențială pentru planul lui Macron și a fost ținta furiei protestatarilor. Guvernul a susținut că reforma este necesară pentru a menține sistemul de pensii pe linia de plutire pe măsură ce populația îmbătrânește, în timp ce oponenții au propus în schimb majorarea taxelor pentru cei bogați sau angajatori și au susținut că schimbările amenință o plasă de siguranță socială câștigată cu greu.

Sindicatele au fost organizatorii a 12 proteste la nivel național din ianuarie și au un rol esențial în încercarea de a înlătura reacțiile excesive ale protestatarilor. Violența din partea radicalilor de ultra-stânga a marcat marșurile, altfel pașnice, la nivel național.

„Protestăm de atâtea săptămâni și guvernul nu ne-a auzit”, a spus o protestatoare. „Muncitorii care au intrat în grevă sau au protestat împotriva legislației din ianuarie luptă „pentru drepturile lor, dar nimic nu se schimbă”.