Un studiu al Institutului Național de Statistică și Studii Economice (INSEE) din Franța ridică semne serioase de întrebare asupra eficienței reale a programelor de izolare termică a clădirilor. Analiza, realizată pe baza datelor provenite de la un milion de gospodării cu contoare inteligente, arată că economiile de energie obținute sunt de două ori mai mici decât cele estimate teoretic.
Lucrările de izolare subvenționate au dus, în medie, la o reducere de doar 5,4% a consumului de energie electrică și de 8,9% a consumului de gaze naturale, departe de promisiunile oficiale. În plus, costul mediu al investiției – 14.300 de euro – se amortizează abia după aproximativ 120 de ani, ceea ce ridică semne de întrebare asupra rentabilității economice.
Cercetarea mai relevă și un fenomen paradoxal: gospodăriile cu venituri mici, care beneficiază de subvenții, ajung să consume mai multă energie pentru a-și spori confortul termic. În plus, lipsa controalelor asupra calității lucrărilor și orientarea spre renovări parțiale limitează drastic efectele asupra performanței energetice și reducerii emisiilor de CO₂.
Criticii acuză că, în actuala formă, programele de izolare din Franța reprezintă „o cortină de fum politică”, cu cifre umflate și șantiere de slabă calitate. Concluzii similare au fost formulate și în Germania, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența acestor programe în întreaga Uniune Europeană.
Rămâne de văzut dacă Republica Moldova își va evalua realist propriile programe de eficiență energetică, pentru a evita repetarea acestor greșeli costisitoare.
