Republica Moldova se confruntă cu o deteriorare accentuată a situației demografice, după ce numărul nou-născuților a înregistrat o scădere de aproximativ 34% în ultimii ani, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Dacă în 2014 se înregistrau circa 41.000 de copii născuți-vii, în 2025 numărul acestora a coborât la puțin peste 23.000, confirmând o tendință descendentă constantă, alimentată de migrație, declinul populației și dificultățile economice.

Specialiștii avertizează că această evoluție nu este una conjuncturală, ci parte a unui proces demografic de lungă durată. Doctorul habilitat în sociologie Olga Găgăuz subliniază că reducerea populației este principalul factor care influențează natalitatea, Moldova ajungând la aproximativ 2,5 milioane de locuitori în 2023.

„Această tendință de scădere va continua și în următoarele decenii”, afirmă experta, atrăgând atenția și asupra accelerării procesului de îmbătrânire demografică. Estimările indică faptul că până în 2040, fiecare a doua persoană din țară ar putea avea peste 50 de ani.

Un alt factor major îl reprezintă migrația masivă a tinerilor, care reduce baza populației fertile și accentuează dezechilibrele demografice. Republica Moldova înregistrează spor natural negativ încă din 1998.

Pe lângă factorii structurali, nivelul de trai influențează direct deciziile privind întemeierea unei familii. „O parte semnificativă a familiilor numeroase se confruntă cu sărăcia”, explică Olga Găgăuz, subliniind impactul condițiilor economice asupra natalității.

Datele statistice arată totuși diferențe între mediul urban și cel rural. În sate se nasc, în continuare, mai mulți copii decât în orașe, cu aproximativ 5.000 de nașteri în plus, fenomen explicat prin tradiții și modele familiale diferite.

„Familiile numeroase s-au păstrat mai mult ca tradiție în mediul rural”, menționează sociologul.

La rândul său, experta Inga Chistruga-Sinchevici de la Institutul Național de Cercetări Economice explică faptul că migrația internă contribuie la concentrarea populației tinere în anumite regiuni, în special în municipiul Chișinău și raioanele din proximitate, precum Ialoveni, Criuleni și Dubăsari, unde sporul natural rămâne pozitiv.

În schimb, majoritatea celorlalte regiuni continuă să înregistreze scăderi demografice, în contextul unui spor natural negativ.

Specialiștii consideră că o posibilă stabilizare a situației ar putea fi influențată de revenirea diasporei, însă doar în condițiile unor politici publice coerente și a unor măsuri reale de reintegrare socio-economică.