Mica Unire a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, în acea zi având loc alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, el fiind deja ales domnitor al Moldovei la data de 5 ianuarie 1859
Realizată în baza ideilor Revoluției din 1848, Unirea Moldovei și a Țării Românești a reprezentat un obiectiv comun îndeplinit a elitei din ambele principate.
Colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istoricp unificatoare, dar și, la fel de important, un reformator. Reformele lui Cuza au vizat sistemul politicm sistemul sanitar, instituția Poștei, armata, biserica, învățământul, justiția, fiscalitatea etc. Tot în timpul domniei sale au fost înființate primele universități românești: la Iași în 1860 și la București în 1864.
Cu toate că acest eveniment este unul cunoscut de românii de pretutindeni, aceste sunt câteva curiozități despre Mica Unire, mai puțin știute.
Alegerea capitalei a fost un moment dificil, domnitorul Alexandru Ioan Cuza fiind atașat de orașul Iași, dorind să aleagă orașul drept capitală
Iașul a fost orașul de suflet al lui Alexandru Ioan Cuza, însă au fost o serie de motivații pentru care acest oraș nu este cel mai potrivit pentru a fi numit drept capitală. Iașul era prea aproape de granița cu Imperiul Rus, iar șansele ca aceasta să pregătească o nouă revanșă erau destul de mari, din acest punct de vedere, Bucureștiul era un oraș mai protejat. Un alt motiv pentru care s-a decis că Bucureștiul este un oraș mai potrivit pentru a fi capitală este pentru că este mai aproape de Dunăre.
Doar două lucruri făceau legătura între Moldova și Țara Românească, mai exact limba și etnia
Moldova și Țara Românească au fost două regiuni complet diferite până în momentul în care a avut Mica Unire, în anul 1959. Cele două aveau tradiții diferite, iar între acestea nu s-a realizat un contact atât de mare, boierii fiind mai tentați să călătorească spre Occident
Francezii nu au susținut Unirea Moldovei și a Țării Românești, din motive tactice
Napoleon al III-lea nu a susținut această unire între cele două regiuni, acesta dorind să le ofere austriecilor, în schimbul unor provincii italiene deținute de Habsburgi, Lombardia și Veneto. Atunci când a fost refuzat, acesta a decis să folosească această unire a Moldovei cu Țara Românească pentru a declanșa o nouă Revoluție maghiară.
